Dupa un weekend petrecut la Casa Kraus din Crit, as vrea sa rememorez cateva momente care ne-au uns pe suflet pe mine si pe familia mea urbana:
Seara, cand am ajuns, am primit in camera lapte de vaca (vreau sa spun ca era de la o vaca adevarata, pe care am si cunoscut-o a doua zi). Lucru curios pentru mine care credeam ca laptele creste in niste cutii verzi la supermarket.
Dimineata am mancat oua bio pe bune, fara stampila din aia care incepe cu cifra 0. Pe gaini nu le-am cunoscut, dar am auzit niste cocosi, asa ca presupun ca si nevestele lor erau prin zona.
Noaptea, eu si Ileana am dormit ca doi prunci (asta si suntem;) in doua patuturi speciale pt copii, pe care cei de la Casa Kraus le-au pregatit special pentru noi. Patuturile erau pline de jucarii si mi-a parut rau ca mama nu ne-a lasat sa le luam acasa.
Mama si tata s-au bucurat sa descopere istoria Casei Kraus, o fosta casa parohiala din secolul al XVIII-lea si sa viziteze muzeul Bisericii Fortificate care se afla in aceeasi curte. Au zis ca e singura lor sansa sa se mai culturalizeze de cand ne au pe noi si au inceput sa se planga ca nu mai au timp de concerte, muzee si carti.
Locul de joaca m-a dat gata, am tocit toboganul si am dezintegrat trambulina. La final, m-am tolanit pe niste baloti de paie ca sa-mi revin dupa atata zbenguiala, iar parintii m-au urmat si nu le-a parut rau deloc.
Am recuperat caloriile arse la locul de joaca la masa de pranz: supa de pui de tara cu taitei de casa, gulas sasesc si strudel cu mere. Mama a conchis: decat bucate aruncate, mai bine mate crapate:))
Ileana a primit de la bucataria pensiunii tot ce ii permite dieta ei bebeluseasca de 7 luni: piureuri de fructe si de legume facute ca acasa.
Intr-o dupa-amiaza am mers in vizita la Rozi, unde am degustat dulceturi facute in casa. Preferatele mele sunt cele de mure, rubarba si macese, dar nu refuz nici variantele din gutui, caise sau coarne.
Pe Rozi o gasiti pe facebook: Rozalia Anghel. Iar pensiunea din Crit este aici: www.casa-kraus.ro sau pe booking.com
