“Intr-o zi, tata a venit sa ma ia acasa la pranz, ca de obicei.
Madalina (directoarea) l-a luat insa prin invaluire si l-a invitat sa vada pe camerele de supraveghere ce fac. Eu nu faceam in momentul acela nimic, stateam pur si simplu in varful patului si ma uitam la ceilalti copii care se pregateau de culcare. “N-ar fi mai bine sa doarma si Matei azi aici?”, a intrebat Madalina. “Mda, sa incercam macar”, a zis tata cu juma’ de gura, fiind luat prin surprindere. Dat complet peste cap, tati a plecat spre casa fara mine. Si, ca si directoarea, cand a ajuns acasa, a pus-o pe mami in fata faptului implinit: “Matei doarme azi la gradi”, a zis el foarte sigur. “Cum doarme la gradi? Unde e copilul? E o gluma, nu? Hai, du-te si scoate-l din masina ca nu te cred”, radea mama (dar nu era rasul ei). Saraca, as fi dat orice sa-i faca cineva o poza in momentul ala. Era pur si simplu impietrita. Cum, copilul ei doarme acolo? Si cate scenarii isi facuse, si cum pregatise ea momentul in care urma sa raman toata ziua la gradi… Asa ca, dragi parinti, in viata toate se intampla nu pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste. Or fi primit si ai mei un dus rece, dar eu tare bine ma simt!
Cateodata, o pijama cu Mickey si Donald e tot ce iti trebuie ca sa fii fericit!”
