Domeniul de activitate al Cristinei Bâtlan este moda, ea fiind fondatoarea brandului de accesorii Musette, dar în ultimii ani a devenit foarte preocupată de organizarea unor conferințe pe teme de nutriție. Cum se îmbină afacerile cu promovarea unui stil de viață sănătos, aflăm din interviul care urmează.
Creezi în permanență accesorii pentru sezonul următor. Ce înseamnă prezentul în business-ul tău?
Asta e provocarea cea mai mare, să îți amintești permanent că există prezent. Până acum 4 ani, când am fost în India, la un curs de meditație Vipassana, nu îmi puneam problema că ar trebui să mă preocupe prezentul. Eram implicată numai în viitor, iar trăind așa, ajungi să nu mai știi cine ești. Te plictisește foarte ușor totul, tot ce e în prezent ți se pare neinteresant și aștepți să schimbi ceva. Am învățat să trăiesc în prezent și să mă deconectez de tot ce însemană proiecte viitoare la Vipassana, unde am meditat 13 ore pe zi doar ca să-mi obișnuiesc mintea să stea în prezent. Am învățat să fac asta, am început să practic și m-am detașat mai mult de proiectele de viitor ale business-ului colaborând cu mai mulți designeri, ca să am mai multă libertate.
Mi-ai pus odată că luxul pentru tine înseamnă libertate.
Da, am răspuns instinctiv. Pentru mine, asta înseamna libertatea, să pot să trăiesc în prezent. Genul meu este să mă implic în fiecare proiect și mintea mea este foarte ocupată, dar am învățat să spun stop.
Nu de puține ori te-am văzut încercând pantofi și dând la telefon indicații referitoare la modificările necesare pentru ca produsul să fie 100% perfect și comod. Încerci chiar tot ce produceți?
Nu intră în producție niciun model dacă nu trece testul probei 39 făcută de mine. Adevărul este că am și o mare experiență în a proba pantofi. Nu știm dacă e cel mai bine să procedăm așa, dar dacă brandul nostru a devenit numarul unu în materie de încălțăminte, ar trebui să continuăm să facem lucrul acesta.
Ți-ai adus în echipă un om pe care orice producător de accesorii și l-ar fi dorit. Despre cine este vorba?
Da, este vorba despre Pia Maria Capitanio, care în ultimii 6 ani a lucrat la Marni, dar are un CV impresionant ce cuprinde nume la Yohji Yamamaoto, Lancel, Escada, Trussardi… La noi se ocupă de partea de genți și de cum a venit am știut că se potrivește cu filosofia noastră. Primele prototipuri sunt superbe!
Aveți o colaborare recentă cu Venera Arapu. Poți spune mai multe despre colecția lansată împreună?
Am creat împreună cu Venera Arapu un nou brand, Mews, cu care vrem să mergem la export. Nu suntem deloc modești și vrem să ne batem cu cele mai mari case de pantofi.
Faci business de mai bine de 20 de ani. Care au fost momentele cele mai importante din care ai învățat cel mai mult?
Avem o fabrică în București și una la Huși, iar când am cumpărat echipamentele pentru cea de la Huși, am adus tehnicieni din Italia care ne-au spus că echipamentele trebuie schimbate, pentru că nu sunt bune pentru tipul de pantofi pe care îi producem noi. A fost un moment greu, riscul a fost enorm, puteam pierde tot pentru că toți banii noștri erau investiți acolo. De câte ori am riscat, de atâtea ori am riscat cu tot ce aveam. Totdeauna ne-am dezvolatat cu 100%, iar asta e o abordare care nu lasă loc de slăbiciuni. Apoi știu că am avut un moment în care Roberto (Bâtlan – n.n.) făcea calcule și nu reușeam să trecem de cifra de afaceri de 13 milioane. De fiecare dată când treceam, ni se întâmpla ceva: un accident sau un furt…
Un alt moment greu a fost criza din 2008, când am pierdut o parte din clienți, dar am ales să nu scădem calitatea. Într-o fabrică mare ca a noastră, dacă scădem calitatea, e greu să revenim. A fost o alegere bună, dar am avut un an fără niciun profit.
Acum e din nou foarte greu pentru că piața se schimbă, iar adolescenții, generația fiului meu, Adi, devin consumatori importanți. Pentru această generație hainele sunt cele mai importante. Ei nu discută despre cărți, inovații, filme, excursii, ci numai despre haine și despre cum și-au petrecut timpul liber. Ne place sau nu, asta e realitatea. Când faci modă, trebuie să fii atent la toate schimbările sociale.
La ce cifră de afaceri ai ajuns acum?
20 de milioane de euro.
Când ai făcut primul milion?
Nu știu, pentru mine nu contează, nu sunt o fire materialistă. Tot ce pot să spun este că primul milion îl faci atunci când ai foarte mare credibiltate ca firmă. Musette este o firmă din 1992. Nu ne-am schimbat firma, nu am făcut mai multe firme, nu a lucrat cu statul, nu am accesat fonduri europene.
Când a fost mai greu? La început, când aveai câțiva angajați, sau acum, când ai 500?
E la fel de greu, mereu e greu. Nu cred că există business ușor în niciun domeniu. În momentul în care faci cu pasiune lucrurile și ești implicat, întâlnești o grămadă de probleme. Dar faptul că e al tău și că ai succes te face să depășești greutățile. Eu cred că trebuie să fii ambițios și să nu renunți.
Ai magazine nu numai în orașele mari din România, ci și în străinătate. Cât de mult te ajută online-ul în promovarea business-ului tău?
Online-ul ne ajută, creștem în fiecare an. Dar în online, mai mult ca în offline, trebuie să-ți schimbi permanent imaginea, să vii cu lucruri noi. În viitor, companiile care nu au un online puternic, nu vor exista. După ce am fost în Japonia și am văzut că totul e informatizat – trenurile sunt conduse fără șofer, biroul de informații este un robot, etc. – am înțeles clar care este direcția în care trebui să evoluăm, chiar dacă suntem în România. Din păcate, la pantofi, încă e nevoie de magazine offline, pentru că trebui să probezi. Sau poți să comazi, să aștepți, să probezi și, dacă produsul nu ți se potrivește, să îl returnezi și tot așa…
Ești un om extrem de ocupat, dar răspunzi personal la telefon și la mesaje aproape instantaneu. De unde atâta energie?
Niciodataă nu mi-a scris nimeni niciun discurs, niciodată nu mi-a scris nimeni mesajele și nu suport să nu răspund la telefon. Dacă nu pot răspunde, sun eu mai târziu. Energie avem toți, trebuie doar să avem încredere și să fim puțin atenți.
Care e primul lucru pe care l-ai învățat la cursul de meditație din India?
Că trebuie să fii obiectiv și să nu minți. La Vipassana, timp de 11 zile nu ai voie să vorbești, să scrii, să ai carte, caiet, pix, creion, telefon. Abia după primele 3 zile de nevorbit – nu comunici nici măcar din privire – mintea începe să se calmeze și începi să înțelegi că poate exista și spațiu între gânduri. În primele 3 zile ești terminat. Te așezi să meditezi și începi să te gândești la 1 milion de chestii, ce face familia, cum e vremea, îți trec prin cap tot felul de lucruri… Și trebuie să ajungi să nu ai niciun gând! Cea mai lungă ședință de meditație era de două ore și trebuia să stai cu picioarele încrucișate și să te gândești numai la respirație. E greu, dar e posibil. Eu nu am avut nicio problemă, sunt prea ambițioasă, știam pentru ce m-am dus acolo, nu m-am dus ca să mă gândesc în altă parte. Nu am avut niciodată gândul să plec sau să renunț. Iar când am început să vorbesc după 11 zile, mi-am dat seama că, de multe ori, e o pierdere de vreme să asculți vrute și nevrute.
Care e percepția ta legată de relația pe care generația fiului tău, Adi, care e adolescent, o are cu tehnologia?
Noua generație folosește mult tehnologia, fără să fie neapărat preocupată de rolul direct al acesteia. Eu cred că viitorul înseamnă tehnologie. I-am explicat lui Adi, care vrea să facă în viitor business, că nu va putea să conducă o companie dacă nu e inovativ. Dacă ești pregătit doar la finanțe, nu e suficient, trebuie să ai viziune. I-am sugerat studii de genul Design & Technology, care, din punctul meu de vedere, te ajută să te dezvolți pe mai multe paliere : design, comunicare, tehnologie. Cea mai bună școală de gen e la Singapore.
Pentru tine Singapore nu e prea departe?
Sunt ok să merg cu avionul 5 sau 16 ore:)
E ceva ce e prea departe pentru tine?
Nimic. Dacă vrei să faci ceva, nimic nu e imposibil.
Avem următorul scenariu: Adi pleacă la școală în Singapore. Cum comunicați și cât de des?
Aaa, cred că ne facem o instalație de open live chat:) Comunicăm foarte bine, are momente când e mai apropiat de Roberto, sau momente când e mai apropiat de mine, dar comunicăm foarte bine.
Tu și Roberto Bâtlan sunteți mereu la birou. Cât comunicați în tipul zilei cu fiul vostru?
Adi vine la noi, acum știe să meargă și cu metroul. Petrecem puțin timp împreună efectiv, dar faptul că ne simte aproape e foarte important.
Care sunt activitățile tale offline preferate?
Călătoriile. Sunt înnebunită după Asia. Apoi întâlnirile cu prietenii, ne place să gătim împreună. Viața mea privată e la fel de tumultuoasă ca cea de Creative Director la Musette. Azi e foarte greu să ai prieteni care să nu aibă interese, ci doar pasiuni comune.
Cea mai veche prietenie a ta de când durează?
Am prieteni vechi, pe care nu îi văd așa des, dar ei știu că, dacă au nevoie de mine, sunt acolo pentru ei. Eu sunt mai ambițioasă și nu prea cer ajutorul. De exemplu, mi-am renovat casa și mi-a fost rușine să chem un prieten, care de altfel se oferise să mă ajute la cărat. Mi s-a părut că îl folosesc.
Ce ai păstrat din vechea casă?
Am păstrat foarte puține lucruri. De fapt, nu ai nevoie de mare lucru ca să fii fericit, și asta am învățat tot în India. Noi, pentru că am trăit în comunism, avem o frică de insecuritate foarte mare și de asta tindem să acumulăm bunuri. În copilărie, eu locuiam lângă Teatrul Evreiesc și părinții mei trăiau cu spaim că ne vor demola. Bunica locuia pe strada Mântuleasa, i-au confiscat averea și, fiindcă avea 5 camere, comuniștii i-au băgat în casă oameni străini. Nici mama lui Roberto nu a avut o viață ușoară, fiind din familia Brătianu, a avut mult de suferit. Un centru Vipassana te ajuta să scapi de toate fricile pe care le ai. Profesorul meu de yoga și qi gong a călătorit în 80 de țări și, de 20 de ani, are un bagaj de 20 de kg. El, când își cumpără o pereche de pantofi, are o altă pereche de dat.
Ai organizat o serie de conferințe (Dinner with the Doctor) și de tabere, unde oamenii au ocazia să afle ce presupune un stil de viață sănătos. Care ar fi aceste principii sănătoase?
Să pornim de la primele 4 alimente intrezise: zahăr, alimente procesate (făină alb, orez alb), proteine animale, ulei și să adaugăm 30 de minute de exerciții fizice zilnic. Totul va fi perfect dacă reușim.
Ce bunătăți se încadrează la stilul de viața sănătos pentru masa ta de Crăciun?
Eu gătesc foarte bine atât tradițional, cât și vegan. Așa că pot reproduce, cu ingrediente vegane, orice gust din bucătăria clasică, de la sarmale, la ciorbă de burtă. Părinții mei sunt vegani și asta după ce tata a suferit un cancer de colon și a făcut de 3 ori stop cardiac. A venit în taberele organizate de noi și a învățat ce trebuie să mănânce și cum să facă mișcare. Și-a schimbat viața și acum e bine.
Mă bucur că sunteți toți sănătoși, îți mulțumesc și îți doresc Sărbători fericite!
Interviu despre business și stil de viață sănătos susținut de
